Ciprul a evitat un default dezordonat şi, probabil, ieşirea din zona euro acceptând în faţa creditorilor internaţionali să-şi restructureze considerabil sistemul bancar supradimensionat în schimbul unui program de bailout de 10 miliarde euro. Dar acceptând aceasta, mica economie care aspira la statutul de centru financiar a spulberat mitul că unele bănci sunt prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească şi a stabilit precedentul periculos că depozitele pot fi confiscate pentru a şterge păcatele făcute în afaceri de instituţiile de credit. Cei care au economii mai mari de 100.000 de euro la băncile cipriote vor pierde 30% din acestea.
Spre deosebire de acordul precedent de bailout, care prevedea confiscarea a până la 10% din toate depozitele bancare – respins de parlamentul cipriot, noua înţelegere afectează doar economiile constituite la cele mai mari bănci, Bank of Ciprus şi Cyprus Popular Bank – Laiki în limba greacă, ambele prezente în România. Aceste două bănci deţin 40% din toate depozitele din Cipru, scrie EUobserver.
Deponenţii plătesc pentru păcatele băncilor
Conform noului acord, care nu mai poate fi respins de parlament, Laiki, a doua bancă din Cipru în funcţie de valoarea activelor, va intra în faliment şi va fi desfiinţată „imediat“. Activele „bune“ ale instituţiei, inclusiv depozitele mai mici de 100.000 de euro – asigurate printr-o directivă aplicabilă în toate ţările UE, vor fi plasate într-o „bancă bună“ care va fi preluată de Bank of Cyprus, a declarat olandezul Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro.
Depozitele mai mari de 100.000 de euro, însumând 4,2 miliarde de euro, constituite la Laiki vor fi plasate într-o bancă cu active „toxice“, ceea ce înseamnă că ar putea fi pierdute în totalitate, scrie Financial Times.
Tehnic, aceste depozite, împreună c
