După ce a zdrobit mitul că nimeni nu se poate atinge de depozitele din bănci într-o societate dezvoltată precum cea a zonei euro – din economiile mai mari de 100.000 de euro statul va confisca până la 80%, Ciprul devine şi prima ţară membră a unei uniuni monetare care blochează ieşirile de capital din ţară. Analiştii spun că prin astfel de restricţii ale fluxurilor de bani mica economie insulară iese, practic, din zona euro.
Ciprul va confisca până la 40% din depozitele neasigurate, adică mai mari de 100.000 de euro, constituite la cea mai mare bancă a ţării, Bank of Cyprus, şi până la 80% din cele neasigurate ale grupului bancar Marfin, care va fi lichidat, potrivit oficialilor guvernamentali. În schimb, deponenţii de la Bank of Cyprus vor primi acţiuni la instituţia de credit, care va fi recapitalizată şi restructurată.
„Să fim sinceri, foarte puţin va fi returnat“
Guvernul aplică această măsură pentru a strânge mai multe miliarde de euro fără de care nu s-ar califica pentru programul de bailout de 10 miliarde de euro stabilit cu creditorii internaţionali, UE, BCE şi FMI, fără de care economia ar intra în faliment.
Pierderile vor afecta depozite neasigurate de opt miliarde de euro constituite la Bank of Cyprus şi economii de 3,2 miliarde de euro depozitate la Marfin (Laiki în limba greacă). După un calcul sumar, cei care au depozite mai mari de 100.000 de euro la cele două bănci cipriote vor pierde până la 4,9 miliarde de euro într-un stat cu o economie de doar 3,5 ori mai mare. „Să fim sinceri, foarte puţin va fi returnat. Sumele ar putea fi de doar 20%. Cu siguranţă, pentru cei cu depozite mai mari de 100.000 de euro ar putea veni o lovitură foarte puternică“, a declarat guvernatorul băncii centrale a Ciprului, Panicos Demetriades, referindu-se la situaţia clienţilor grupului Marfin.
Programul de bailout prevede înjumătăţire
