Despre bailoutul Ciprului, care presupune bani blocaţi în conturi, obligarea deponenţilor înstăriţi să suporte pierderi şi lichidarea băncii Laiki, una dintre cele mai mari din ţară, oficialii europeni spun că nu va fi un model pentru programele viitoare de salvare. Dar ei ţin să dea două avertismente: băncile pot fi desfiinţate pentru a nu înghiţi banii guvernelor, iar dacă o bancă se prăbuşeşte, o parte din pierderi va fi suportată de cei cu depozite mari.
„Este important ca din lecţia Ciprului să învăţăm că băncile pot fi desfiinţate, chiar dacă vor fi dificultăţi în aplicarea programului (de bailout – n.r.)“, a declarat guvernatorul băncii centrale germane Jens Weidmann într-un interviu difuzat de postul de radio Deutschlandfunk. El a asigurat că bailoutul Ciprului nu poate fi considerat un model, deoarece acesta a fost croit strict pentru a acoperi problemele cipriote, una dintre ele fiind un sistem financiar prea mare în comparaţie cu economia reală, dar a atenţionat că este „crucial“ ca aceeia care care au adus băncile în pragul falimentului să fie traşi la răspundere.
„Nu putem salva întotdeauna cu banii contribuabililor băncile cu probleme“, a spus Weidmann, care este şi membru în consiliul guvernator al Băncii Centrale Europene. Şeful Bundesbank nu a exclus posibilitatea ca statul cipriot să aibă nevoie de noi ajutoare financiare, în afară de pachetul de bailout de 10 miliarde euro promis de UE şi FMI, dar a avertizat că nu cu mai multă lichiditate Ciprul îşi va rezolva problemele, ci prin reforme structurale pe termen lung.
CE vrea să oblige deponenţii înstăriţi la pierderi în cazul în care băncile intră în faliment
Pentru a-şi asigura pachetul de bailout, Cipru a impus pierderi de până la 80% celor care au depozite mai mari de 100.000 euro la banca Laiki şi de până la 60% pentru deponenţii Bank of Cyprus şi a acce
