Inflaţia din Turcia, ţară din care tradiţiile democratice şi creşterea economică explozivă au făcut până nu demult farul de ghidaj pentru naţiunile care au ieşit din primăvara arabă, a ajuns la maximul ultimelor nouă luni din cauza scumpirii rapide a alimentelor şi educaţiei, iar costurile de finanţare aproape s-au dublat din luna mai.
Moneda naţională, lira, s-a depreciat cu 10% faţă de începutul anului. Tot acest mixt toxic pare o reluare a dificultăţilor din 2011, când Turcia a ajuns în pragul unei crize cu o cădere de 20% a lirei şi o intervenţie masivă a guvernului pentru stoparea declinului, şi subliniază vulnerabilitatea unei economii care depinde mult de dispoziţia investitorilor, atacaţi de premierul Erdogan.
Inflaţia anuală a accelerat la 8,3% pe an în iunie, maximul ultimelor nouă luni, potrivit datelor publicate miercuri de institutul naţional de statistică. Veştile au demoralizat investitorii de pe bursă, acţiunile terminând şedinţa în scădere cu 3,5%. Bursa de la Islanbul este cu 6% sub nivelul de la începutul anului, scrie The Wall Street Journal.
Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la doi ani sunt de aproape 8%, faţă de 4,6% pe 17 mai. Tot acest mix de date demonstrează cât de instabilă este dispoziţia investitorilor, unul din factorii la care economia turcă este cel mai vulnerabilă.
Cine este de vină? Recent, premierul Tayyip Erdogan a ameninţat cu acţiuni dure contra unora dintre cele mai mari bănci şi grupuri industriale, ceea ce a dus la scăderea accentuată a acţiunilor, scrie Bloomberg. El a ameninţat, de asemenea, că va „sufoca“ un aşa-zis „lobby pentru dobânzi ridicate“ al speculatorilor care au vrut să împingă în sus dobânzile şi să sufoce economia, notează agenţia Thomson Reuters. Investitorii străini deţin obligaţiuni şi acţiuni turce de 140 miliarde dolari, potrivit Standard Bank. Ei vor pierde ban
