Un an şi trei zile a rezistat la conducerea Egiptului primul preşedinte ales în mod democratic. Islamistul Mohammed Morsi a ajuns la putere cu ajutorul armatei şi a unei revoluţii, iar puterea i-a fost luată tot de armată, după o revoluţie. Cea mers rau? Totul, spun analişii şi oamenii care au ieşit să protesteze în stradă. Viaţa nu s-a îmbunătăţit, economia continuă să încetinească, alimentele s-au scumpit iar şomajul creşte şi a depăşit 13%, oamenii de plâng de penuria de combustibil, curentul electric este tăiat periodic, iar guvernul nu a reuşit să atragă investiţii străine şi să dezvolte turismul.
Criticii lui Morsi susţin că guvernul islamist a fost prea ocupat cu monopolizarea puterii şi să-şi înlăture oponenţii. Morsi, unul din liderii laturii politice a Frăţiei Musulmane, a căutat doar să servească intereselor blocului său politic şi tot ce a făcut a fost să pună feţe noi într-un sistem vechi de guvernare nu cu mult diferit faţă de cel din era Mubarak, scrie USA Today.
Armata, cea mai respectată instituţie din Egipt, a anunţat prin generalul Abdel Fattah al-Sisi că a fost forţată să acţioneze deoarece Morsi a refuzat mult timp să permită formarea unui guvern de reconciliere naţională.
„A fost o administraţie incompetentă“
Anunţul lui al-Sisi a venit după ce de acum istorica piaţă Tahrir (cunoscută şi ca Piaţa Martirilor) din Cairo, focarul revoluţiei din 2011 prin care a fost înlăturat Mubarak, a fost ocupată de zeci de mii de protestatari, chiar mai mulţi decât în 2011, care au cerut demisia preşedintelui.
Demonstraţiile au cuprins şi alte oraşe, iar valul de reproşuri poate fi comparat cu un „uriaş vot de neîncredere“ dat de populaţie preşedintelui, apreciază Michael Hanna, analist specializat pe Egipt al Institutului american Century Foundation.
„A fost o administraţie incompetentă“, explică Hanna scoţân
