În Germania, ţara din care vin unii dintre giganţii care domină piaţa europeană a energiei, rezidenţii comunităţilor mici pun mână de la mână şi investesc în centrale de bioenergie alimentate cu ce găsesc prin gospodării, plante, rumeguş şi gunoi de grajd, devenind astfel independenţi energetic şi chiar vânzători de curent electric.
Un exemplu este satul Juhnde, cu 750 de locuitori. Aici, în 2004 trei sferturi din gospodării au format o cooperativă şi au investit într-o centrală de bioenergie şi în infrastructura necesară acesteia, cu ajutorul subvenţiilor acordate de guvern şi cu creditele cu dobândă redusă oferite de banca de dezvoltare KfW, scrie The Wall Street Journal. Centrala transformă biomasa furnizată de săteni în energie. Acum facilitatea încălzeşte tot satul şi îi permite acestuia să vândă energie electrică reţelei naţionale. Manfred Menke, ofiţer de poliţie pensionat, a investit 2.500 de euro în centrală şi încă 2.000 de euro pentru modernizarea sistemului de încălzire a locuinţei.
„În trei ani mi-am recuperat banii“, spune el, indicând economiile făcute cu factura la încălzire.
Gospodăriile din Juhnde economisesc în medie 600 de euro pe an pe energie datorită centralei. Germania este hotărâtă să renunţe la toate centralele nucleare până în 2022 şi să reducă emisiile cu efect de seră. Pentru atingerea acestor ţinte este nevoie de unul dintre cele mai ambiţioase planuri de dezvoltare a sectorului energiei regenerabile din lume. Anul trecut 22% din producţia de energie au venit din surse regenerabile, comparativ cu 8% în urmă cu zece ani. Ponderea este de două ori mai mare decât, spre exemplu, în SUA.
Germania are ca ţintă prin aşa-numita „Energiewende“ (revoluţia energetică), ca până în 2020 să obţină 35% din electricitate din surse regenerabile. Până la mijlocul secolului procentele ar trebui să urce la 80.
Crit
