După declaraţiile de aseară ale preşedintelui Băsescu aşa părea, au luat foc facebook-ul şi comentatorii. Băsescu trădează iarăşi idealurile politicii, face pace cu duşmanul democraţiei, apelează, pentru a câta oară, la soluţii imoralissime.

Adevărat că turnura declaraţiilor spre o astfel de concluzie ducea.

„Antonescu a reacţionat corect când l-a dat afară pe SRS din PNL, nu cred că este amestecat în tentativa de acuzare de înaltă trădare a mea, dacă intră în turul doi cu Ponta e de preferat Antonescu, care măcar nu minte”.

În primul rând, nu este rezonabilă ipoteza că a existat un plan de acuzare de înaltă trădare a preşedintelui. Nu existau motive credibile, iar scandalul intern şi, mai ales, internaţional, ar fi cauzat USL daune inimaginabile, inclusiv tăierea accesului la resursele financiare internaţionale. Băsescu a mers la cacealma, să avertizeze populaţia asupra pericolelor potenţiale.

Cadrul general politic al declaraţiilor preşedintelui este următorul: în politică nu faci ce-ai vrea, ce este ideal, faci ce se poate într-un context dat. Ţinând cont de interesele majore ale societăţii.

Şi care sunt acestea?

Stabilitatea politică duce la stabilitate economică, la investiţii, care înseamnă joburi, salarii, deci surse de trai pentru familii intregi şi membri societăţii. Securitatea ţarii si independenţa justiţiei sunt şi ele părţi ale interesului general.

Într-o economie care se contractă, oameni cumsecade, altfel muncitori, nu-şi găsesc locuri de muncă, nu toţi sunt genii în afaceri, să-şi deschidă firme care să mai şi supravieţuiască, sub avalanşa de taxe şi impozite declanşată de guvernul Ponta.

Apoi, între comentatori şi preşedintele ţării e o diferenţă de responsabilităţi. Enormă. E uşor să comentezi pe facebook sau în articole, când nu ai nicio responsabilitate care să-ţi cocoşeze umerii şi conştiinţa.