La nastere, doua ore a stat fara oxigen. Trupul i s-a invinetit, plansetul de inceput de viata aproape ca a fost inabusit de lipsa de putere a plamanilor, insuficient dezvoltati, iar corpul lui firav, de numai 1,800 kg, la un pas de moarte. Andrei Stefan s-a nascut la 36 de saptamani, prin cezariana. "Asa a hotarat doctorul. Eram la control si mi-a spus ca o sa intru in operatie. La ultima ecografie pe care am facut-o mi s-a spus ca ar fi fetita si ca ar cantari aproape 3 kilograme. Total gresit. A fost invers. Sunt sigura ca daca spitalul din Buftea, unde am nascut, avea incubator si oxigen, copilul meu nu ar fi trebuit sa sufere atat', spune mama cu voce scazuta, asezata la capataiul copilului, pentru a-i veghea somnul agitat. "Este spastic si in somn si daca nu stau langa el cand doarme, imediat se trezeste, mai ales ca noi locuim chiar la strada si tot timpul se aud claxoanele si se simt zdruncinaturile tirurilor'.
Mereu purtat pe brate, prin spitale
Andrei a implinit 7 ani. Nu merge, nu sta in sezut decat sprijinit de spatarul canapelei, abia cantareste 15 kilograme si niciodata nu a avut parte de jocul viu si zglobiu al copiilor din parcuri. Si cu toate astea, baietelul este vesel, rade in hohote cand parintii il gadila si pleaca genele lungi si bogate, cand vreun musafir cu care inca nu s-a acomodat il priveste intens si ii spune cat de frumosi sunt ochii lui verzi-albastrui.
De cand s-a nascut, mama si tata l-au purtat pe fiul lor prin mai toate spitalele si clinicile unde au auzit ca cei suferinzi de tetrapareza spastica au sanse de recuperare. Au ajuns la Targoviste de patru ori, la Sibiu, Oradea, Busteni, la spitalul "Alexandru Obregia' din Capitala, unde se face terapia Vojta. Dumnezeu i-a ajutat si parintii au reusit sa mearga cu baietelul si in Ucraina de 8 ori. De fiecare data au trebuit sa stranga peste 3.000 de euro pentru a plati
