O întrebare la care vom gasi un răspuns, cel puţin parţial, în deciziile care vor fi luate azi de către Summitul extraordinar dedicat iniţial energiei, dar completat în urgenţă cu o agenda extreme de complicată legată de lupta contra fraudei fiscale.

Se estimează că în cadrul primului capitol, cel energetic, se va confirma decizia Parlamentului European de a propune autorizarea naţională a exploatării gazelor de şist, cu respectarea unor condiţii foarte severe de protecţia mediului, aceasta în condiţiile în care Comisia Europeană a reafirmat faptul că revine fiecarui stat membru să decidă care este componenţa propriului său “buchet de producţie energetică”.

Este probabil că se va reitera apelul către statele membre de a folosi la modul optim resursele proprii, inclusiv prin favorizarea şi dezvoltarea producţiei de energie verde, parte a unei încercări de a reduce dependenţa energetică la nivelul UE faţă de principalul său partener, Federaţia Rusă. Nimic nou, numai că urgenţa este dată de creşterea continuă a preţurilor la facturile pentru energie, iar evenimentele recente din Bulgaria (plus amintirile urâte legate de boicotul energetic rusesc de acum câţiva ani) fac ca subiectul să devină cu adevărat prioritar, speranţa de care veţi auzi vorbindu-se fiind cea de realizare a unei pieţe comune a energiei şi a demarării unor proiecte de mare anvergură privind sistemele de interconexiuni.

Posibil, dar nu într-un orizont de timp foarte scurt, iar dilemele europene în domeniu nu fac decât să crească, fie şi numai pentru că actuala dependenţă energetică faţă de Rusia (peste 60%) este considerate de mulţi analişti drept primejdioasă, limitând chiar unele opţiuni europene de politică externă şi comercială. Totul pus în contextul unei posibile debalansări brutale a situaţiei din Orientul Apropiat, cu perspectiva blocării temporare a accesului la unele zone de