Se desenează în acest moment, mult mai discretă, dar cel puţin la fel de profundă şi cu implicaţii globale ca precedenta, o nouă fază a războiului anti-terorist.
În această perspectivă trebuie înţeleasă preocuparea de securitate a UE privind cetăţenii cu paşaport european care luptă acum în Siria de ambele părţi ale baricadei, dar şi implicarea altor state ale lumii în dialogul din umbră privind măsurile de contracarare a ceea ce se profilează a fi internaţionalizarea conflictului sirian actual dar şi a consecinţelor sale de termen mediu.
Prima constare pe care o fac europenii este că, nici în acest moment, nu există o competenţă comunitară la nivelul activităţii de informaţii, deci niciun mijloc la dispoziţie pentru a realiza o acţiune coerentă în domeniu la nivelul UE. Sigur că există diverse organisme cu competenţe în domeniu, EUROJUST sau INTERPOL, există divizia de anti-terorism la nivelul Consiliului, dar acţiunile specifice în domeniul informativ ca şi cele de contra-informaţii, civile sau militare, rămân în exclusivitate la nivelul statelor membre.
O problemă importantă din moment ce se constată că, în acest moment, nu numai ţările membre, dar şi UE în ansamblul său, trebuie să recunoască existenţa unor reţele foarte bine puse la punct, evident trans-naţionale, care cuprind celule islamist-fundamentaliste profesioniste de propagandă şi îndoctrinare, dublate de centre para-militare de pregătire (în interiorul sau exteriorul spaţiului european) şi reţele care asigură transportul în primul rând către destinaţia preferată în acest moment, aeroportul din Istambul. Iată de ce ce, una dintre primele măsuri care se iau acum în considerare este un acord cu autorităţile turce de a se renunţa la sistemul existent al vizei de intrare data direct la aeroport, trecându-se la vizele acordate prin consulate.
“Trebuie să facem ceva foarte repede pentru
