- de vorba cu dl Nicolae-Serban TANASOCA, cercetator stiintific principal la Institutul de Studii Sud-Est Europene-

Despre Balcani, balcanitate si balcanism aproape oricine dintre noi se simte gata sa emita opinii si formule, fiindca oricine are amintiri de la geografie si, mai ales, pareri despre istorie, multe ciugulite din rasfoirea presei si privitul la televizor, nemaivorbind de faptul ca toti avem usurinta de-a pune etichete peste ceea ce banuim a sti, lansindu-ne in judecati avizate si definitive. Dar ce ar trebui sa stim macar in linii mari, desigur, despre Balcani, balcanitate si balcanism pentru a iesi din conditia noastra de "enciclopedisti amatori?" Am pus citeva intrebari despre aceasta tema dlui Nicolae-Serban Tanasoca, cercetator stiintific principal, de la Institutul de Studii Sud-Est Europene.

Stimate domnule Tanasoca, in opinia multora, Balcanii sint considerati un fel de zid despartitor de civilizatie, iar adjectivul "balcanic", cu sens peiorativ, desemneaza, parca, o fatalitate geografica. Dar cita indreptatire au avut, sau au inca, asemenea judecati?

Adjectivul "balcanic" deriva din cuvintul turcesc balkan care inseamna "munte". Denumirea de Peninsula Balcanica, lansata de August Zeune in 1808, s-a impus datorita acelui curent din gindirea geografica a vremii, inaugurat de Humboldt si de Retter, potrivit caruia diferitele regiuni ale lumii trebuia sa fie studiate nu ca unitati politice sau istorice, ci numai ca unitati geografice naturale. Pentru a le desemna, trebuia sa fie folosite nume care sa evoce elementul cel mai important al reliefului lor. Lantul muntos numit de greci Haemus, iar de otomani Balkan era socotit inca din antichitate un astfel de element, ba mai mult chiar, o limita naturala a lumii civilizate! Se credea ca, de la Alpi pina la Marea Neagra, el separa, asemenea unui zid compact, impenetra