Constantin PRICOP
O dezbatere despre balcanism te obliga sa treci mai intii prin faza precizarii termenului. Frecvent intrebuintat in conversatiile de fiecare zi, invocat obligatoriu atunci cind este vorba de specificul nostru national, la ce trimite, la urma urmelor, balcanismul romanilor (pentru ca nu vorbim aci despre "balcanism" la modul general sau despre balcanismul bulgarilor...)?
Denumirile geografice sint folosite in publicistica politica si in discursul politic pentru a indica grupuri de state situate in zone precis delimitate (tarile mediteraneene, cele din America de Sud, tarile scandinave...). Incadrarea Romaniei intre statele balcanice lasa sa se inteleaga ca si noi ne-am afla in... Balcani. Multi romani, pentru a nu mai vorbi de straini, par a fi convinsi de acest lucru. Confuzia este intretinuta de surse de informare straine (enciclopedii, tratate, reviste...) care prin prestigiul lor crediteaza eroarea. Or, in aceasta privinta nu e nevoie de cine stie ce cunostinte de geografie pentru a arata ca spatiul romanesc e spatiul carpato-dunarean, nu cel balcanic. Iar daca e sa luam in consideratie o suprafata geografica mai ampla, care cuprinde si vecinii, am putea vorbi, de pilda, de Carpati si de celelalte tari "carpatice" (Slovacia, Polonia...), de tarile cu iesire la Marea Neagra, de cele dunarene s.a.m.d. - si nu neaparat de Peninsula Balcanica (impartita intre Bulgaria, Turcia, Grecia, Albania si statele din fosta Iugoslavie).
Cei care nu cad la examenul de geografie accepta incadrarea noastra in Balcani in ideea ca daca Romania nu se afla "fizic" in aceasta zona sintem, in schimb, balcanici prin obiceiuri, prin mentalitate, prin istorie s.a.m.d. Trebuie sa observam insa ca si in cazul in care lucrurile ar sta intr-adevar asa o asemenea realitate nu ar putea deveni criteriu de clasificare a statelor. In primul rin
