Poate parea paradoxal faptul ca instaurarea unui regim democratic in Romania a adus in prim plan problema conflictelor interetnice. Tot paradoxal este si faptul ca in timpul regimului comunist aceste conflicte nu au existat. Sigur, afirmatiile de mai sus pot fi infirmate in primul rind prin diferenta foarte mare dintre cele doua regimuri. Mai putin conteaza ceea ce a fost; conteaza ceea ce este acum. Si ce este acum? Aceleasi minoritati care au fost si atunci, aceleasi neintelegeri generate mai ales de motive firesti, nu de apartenenta etnica. Cu exceptia regretabilului episod de la Tirgu Mures, cind intr-adevar a fost vorba de un conflict interetnic, dar care s-a produs pe fondul unei psihoze colective, celelalte neintelegeri sint de fapt sociale si se intimpla si in cazul cetatenilor apartinind aceleiasi etnii. Se incing scandaluri si batai pentru ca tiganul X a furat ceva de la romanul Y sau invers. Cazul Hadareni, de exemplu, cind romanii au dat foc caselor unor tigani si s-au omorit unii pe altii, este reprezentativ. A fost vorba acolo de o discriminare etnica sau de probleme sociale? De altfel, acestea sint convingerile oamenilor, ale acelora care traiesc laolalta de secole, care isi impart greutatile, bucuriile, nevoile si pamintul. Asa vad ei lucrurile pe bucatica de pamint pe care s-au stabilit. Lucrul este valabil si pentru minoritatea maghiara, cea mai numeroasa din Romania, iar cind spunem maghiari, spunem oameni simpli. Ceilalti, alesii majoritatii, vad lucrurile taman invers. Prin binoclul instalat la Bucuresti, ei vad cum ungurii asupresc romanii, ii supun la fel de fel de munci umilitoare, le cumpara pamintul, doar-doar il vor incarca in camioane cu directia Budapesta. Interesant este ca, in urma cu vreo doi ani, maghiarii din Harghita si Covasna erau acuzati ca vor sa-si faca propriul stat pe teritoriul locuit de ei. Teritoriu romanesc adica. Nationa