O trecere in revista a sportului cu balonul oval pe un an intreg este, desigur, greu de efectuat, mai ales intr-un sezon in care Rugby-ul de la Antipozi parca a luat-o razna. Prin victoriile la scor realizate in turneele toamnei, neo-zeelandezii, sud-africanii si, nu in ultimul rind, australienii, au demonstrat tuturor ca la sud de ecuator se joaca altceva. Europenii au incercat sa gaseasca motivele in propriile ograzi, neexplicindu-si totusi de ce banii investiti (fara frina uneori) nu dau aceleasi rezultate. Ce nu au lasat sa se intrevada ca au inteles este ca de fapt, pasul in plus efectuat de cei din sud, este la capitolul educatie. Acolo Rugb-yul este religie, pe cind in nord este doar sport de performanta. In tot acest conflict, pe tarim sportiv se intelege, Romania apare precum furnica pe linga elefanti, diferenta facind-o faptul ca daca la ei acest sport inainteaza, la noi sta, daca nu chiar da si inapoi. Ajungind la oile noastre sa spunem ca in competitiile regulate isi face din ce in ce mai mult prezenta lehamitea, in ciuda eforturilor federalilor de a restructura tot ce s-a putut, adica... schimbarea denumirii diviziilor valorice, inchiderea ochilor la neregulile aparute si multe asemenea. Din asa ceva nu putea sa iasa mare lucru, dovada fiind si slaba reprezentare in cupele europene, acolo unde britanicii si francezii ne asculta realmente cu urechea. Daca in 1996, a fost Dinamo pe post de deschizatoare de pista, in anul ce a trecut a venit rindul Farului sa se faca de ris. Rezultatele, cu un pasiv constant de 50-60 puncte, sint sub orice critica. Iar extrapolind putem sa ne imaginam ce ar insemna sa dam ochii cu unul din cei trei uriasi ai sudului. Apropo, acestia au reusit o a doua editie de exceptie a Turneului celor 3 Natiuni (Three Series), cu o Noua Zeelanda absolut superba, ce a reusit un incredibil 55-35 in fata campioanei mondiale, Africa de Sud.