Povesteste, calm, un boschetar internat la Spitalul Judetean cu degeraturi. Vecinul sau de salon si-a dat foc fiindca nevasta-sa n-a vrut sa-i faca sarmale! Un intreg salon, de la sectia de chirurgie plastica a Spitalului Judetean Vrancea, geme de oameni batuti de soarta. Multi dintre ei sint adunati de pe strazi si, in momentul in care parasesc spitalul, n-au alt adapost decit cerul liber. Dupa ce a stat in ger toata iarna, Zaharia Olaru a fost adus la Spital cu miinile si picioarele degerate. "Degetele mele erau atit de negre si putrede incit doctorul n-a avut ce sa-mi mai faca. Mi le-a taiat si le-a aruncat in caldare. Mi-a venit sa pling, da' ce sa fac, daca n-am pe nimeni care sa ma ajute", povesteste trist boschetarul. El este numai piele si os si sta chircit pe patul spitalului cu miinile si picioarele bandajate. Un alt caz disperat este si cel al lui Daulica Ispas, de 48 de ani, tot din Focsani. Si el a ramas fara degetele de la picioare. Cind ne povesteste, suparat, ca, dupa ce a muncit 11 ani ca maturator, acum a ajuns ca un ciine, fara sa se uite nimeni la el. "Mi-a murit femeia si acum am ramas pe drumuri. Nu mai vine nimeni pe la mine si nu am unde sa ma duc, dupa ce ies de la spital. Mai bine mor, dar parca tot as vrea sa mai traiesc putin", se destainue napastuitul sortii. Petrica Maer, colegul sau de salon, este un alt mutilat. El ne spune ca, uneori, plinge in pumni de parere de rau pentru ce a facut. Barbatul, tata a trei copii, si-a dat foc pentru ca sotia sa nu i-a facut sarmale. "Eram beat si mi-am dat foc singur. M-am stropit cu motorina si m-am aprins cu chibritul. Eram beat. Cind am vazut ca m-au luat usturimile, m-am aruncat intr-o baltoaca, dar mi-am ars jumatate din corp", isi aminteste Maer. Acestia nu sint singurii oameni care n-au stiut ce fac cu viata lor. Zilnic, la Spitalul Judetean, vin citiva asemenea nenorociti. In scriptele oficia