Sapte adulti cu probleme psihice, cinci femei si doi barbati, internati la Sectia de psihiatrie a Spitalului de Pediatrie "Sfinta Maria" au imbatrinit in pavilioanele Spitalul "Galata". Abandonati in spital de catre familie inca din pruncie, ei au ramas fideli aceluiasi spital pentru tratarea copiiilor cu probleme psihice timp de 20, 30, 40 sau chiar 50 de ani. Din paturile lor de spital, au asistat in decurs de jumatate de veac la perindarea multor cadre medicale. Medicii care i-au ingrijit in copilarie au fost pensionati de multa vreme sau chiar au decedat iar noi generatii de medicii i-au preluat. S-ar putea spune ca acesti vechi pacienti au intrat in "patrimoniul" spitalului Galata. Cei sapte adulti, care au ramas mental la nivelul de dezvoltare al unui copil de 5 - 8 ani nu stiu sa scrie sau sa citeasca. Limbajul unora dintre ei consta doar in sunete, gesturi si mimica. Doar una dintre femei, "intelectuala" Anisoara Tautu (38 de ani), a incercat sa invete sa scrie la virsta de 36 de ani. Cea mai veche "locatara" este Maria Sofronea (49 de ani), care a devenit "spalatoreasca". Cei sapte pacienti au incercat sa devina utili. Astfel, fiecare dintre ei s-a "specializat" intr-o meserie. In general, viata adultilor-copii decurge linistit. Ei isi impart timpul intre viata de la spital si slujba de duminica, de la Biserica. Uneori mai beau cite o cafea, cu vecinii din preaja spitalului, sau suc, la un chios din apropiere. Au valoarea banului, desi nu pot sa socoteasca ce rest trebuie sa primeasca. Munca si prieteniile pe care le-au legat in decurs de 30 de ani a trasat sensul vietii lor. Anisoara Tautu "Fetele", asa cum le numeste personalul medical locuiesc intr-un pavilion cu trei camere, in care a functionat o magazie nefolosita. Intr-o singura vara, Organizatia Neguvernamentala "Solidarit?s" a trasformat ruina respectiva intr-o adevarata casuta, cu doua camere si o