Presedintele Emil Constantinescu considera ca problema amnistierii comune a persoanelor implicate in evenimentele din decembrie 1989 se poate pune numai dupa finalizarea "intregului proces de aflare a adevarului, inclusiv stabilirea vinovatiei si condamnarilor prin judecata". "Este foarte interesant, in acest context, punctul de vedere al militarilor, al armatei. Generalii considera ca onoarea militara ii obliga sa ceara continuarea procesului", a declarat, ieri, Emil Constantinescu. Seful statului apreciaza ca "nici o institutie si nici o persoana fizica implicata" in evenimentele din decembrie 1989 "nu va fi derogata de raspundere". "Trebuie sa aflam adevarul pentru a ne asuma cinstit istoria noastra recenta", a afirmat el, intr-o declaratie acordata BBC. El a adaugat ca anchetele vor continua "fara nici un fel de ingerinte politice sau de oricare alta natura". Presedintele s-a pronuntat, in urma cu o saptamina, pentru urgentarea adoptarii unei legislatii "clare si democratice", care sa excluda pe viitor implicarea armatei in conflicte sociale sau politice interne. Noul ministru al Apararii, Victor Babiuc, a afirmat, cu prilejul audierii de catre comisiile parlamentare de specialitate pentru validarea in functie, ca armata "nu poate fi pusa la zid" pentru ce nu a facut. El a aratat ca trebuie facuta distinctie intre cei care au dat ordin si cei care le-au executat. Babiuc si-a exprimat rezerve fata de faptul ca in decembrie 1989 au existat fapte penale comise de militari si, implicit, si fata de o lege de amnistiere care ar viza acest tip de fapte. Initiatorul actului normativ privind amnistierea persoanelor implicate in reprimarea demonstrantilor din decembrie 1989, Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al Apararii, in prezent secretar de stat in MApN, a precizat, tot in cadrul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului, ca prin aplicarea acestei