Dumitru este student in anul ll la Facultatea de Teologie, iar mireasa este asistenta medicala la casa de copii din Trusesti. La nunta lor au participat si reporterii "Monitorului". Cu toate ca de obicei sint rare, realizarile copiilor "uitati" de parinti in orfelinate nu ar trebui sa fie trecute cu vederea. Lipsiti total de sprijinul si ocrotirea familiei, foarte putini dintre cei care provin de la casele de copii reusesc sa-si croiasca un drum in viata. Rataciti fara vina lor intr-o societate care nu este prea dispusa sa ii accepte, ei renunta cu usurinta la orice ideal inca din primii ani de viata. Exceptiile, chiar daca sint putine, trebuie apreciate ca atare. Un astfel de caz a fost descoperit de reporterii nostri, care au si participat de altfel la nunta unui copil de orfelinat. Plictisitoare in general, viata celor internati de la Casa de copii din Trusesti a capatat putina culoare in cursul zilei de duminica, cind, cu mic cu mare, au asistat la casatoria unui fost coleg de-al lor. Plimbat pe la casele de copii si orfelinate inca de la virsta de 6-7 ani, Dumitru Butnaru si-a petrecut aproape douazeci de ani din viata alaturi de alti copii care spuneau "mama si tata" doar educatorilor. Provenind dintr-o familie saraca cu opt copii, din Prajeni, Dumitru a fost incredintat spre crestere si educare statului. Dovedind inca de mic reale inclinatii catre religie, Dumitru a fost ajutat si indrumat de educatori catre cele sfinte. El a imbinat in mod benefic invatatura cartii cu calitatile sale, fapt ce i-a facilitat admiterea la Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi. Chiar daca era mereu cu nasul in carti, Dumitru a remarcat-o totusi pe Laura Marcu (de 23 de ani), angajata ca asistenta medicala la Casei de copii de unde provenea si el. Cu caractere si trasaturi sufletesti asemanatoare, cei doi s-au placut de la inceput, relatia lor fiind