Bijuteria orasului de acum zece ani a ajuns in paragina. O buna parte din dotari a fost furata, iar peste restul a crescut iarba nepasarii. In vara anului 1988 intreg Galatiul se pregatea pentru marele meci din CUPA UEFA dintre Otelul Galati si Juventus Torino. Pentru a-i primi cum se cuvine pe oaspetii de marca, jucatorii si conducatorii "batrinei doamne", stadionul "Dunarea" trebuia invesmantat in haine noi. Saptamini intregi s-a lucrat zi si noapte, iar in toamna acelui an stadionul arata ca o bijuterie. Vestiarele erau echipate in stil occidental, terenul de joc amintea de gazonul stadioanelor englezesti, tribunele isi marisera capacitatea iar la tribuna zero scaunele au luat locul obisnuitelor scinduri, in timp ce tribuna oficiala isi schimbase total aspectul. Intr-adevar, bijuteria orasului era in acea vreme stadionul "Dunarea". De atunci, stadionul a ramas de izbeliste. Ramasa singura in fata trecerii timpului, cea mai mare arena a urbei a devenit o paragina. Din 26 martie 1990, printr-un ordin al MTS, stadionul a devenit proprietatea FCM Dunarea Galati. Desi au trecut anii, disputa privind dreptul de proprietate nu s-a incheiat. Directorul DJTS Galati, Fita Lovin, sustine ca ordinul MTS din 1920 este fals si nul de drept. "In arhiva Ministerului Tineretului si Sportului nu exista nici un ordin prin care stadionul Dunarea este trecut in patrimoniul FCM Dunarea Galati. De neinteles este si faptul ca pe stampila clubului de fotbal amintit apare si ministerul, desi FCM Dunarea nu se afla sub tutela MTS. Din pacate, cei care se considera proprietari au manifestat destul dezinteres, stadionul ajungind intr-o avansata stare de degradare. O parte a dotarilor a fost furata. Presedintele Ilie Hagioglu sustine ca tiganii au fost cei care au distrus acest stadion. Lui nu i-a revenit decit sarcina de a stringe ce a mai ramas. Din 1988, de la meciul cu Juventus, nu s-a mai