Straja este situata nu la foarte mare distanta de vestita manastire Putna, in care isi doarme eternitatea legendarul domnitor al Moldovei, Stefan cel Mare. De altfel, locuitorii comunei isi leaga trecutul de faimosul voievod, povestind ca asezarea s-a constituit in acele vremuri medievale, luindu-si numele de la posturile de veghe organizate in scopul de a sesiza la timp navalirile cotropitorilor. Strajerii, pozitionati strategic, aveau in "dotare" asa numitele "ciuhe", un fel de stilpi inveliti in rasina carora li se dadea foc in momentul in care erau vazuti dusmani, anuntindu-se astfel din post in post pericolul. Dincolo de legenda, documentele istorice vorbesc despre Straja ca despre o asezare mult mai tinara, nascuta in secolul al XVIII-lea, in care muntii depasesc rar altitudinea de o mie de metri. Comuna nu are in componenta decit un singur sat, presarindu-si casele ce adapostesc aproape 6000 de suflete, pe o distanta de 11 kilometri. Posibilitati de cistig in scadere, rata infractionala in crestere Straja nu pare a se deosebi prea mult in ceea ce priveste starea materiala a locuitorilor ei de comune ca Vicovu de Sus, sau Vicovu de Jos, cu care de altfel se si invecineaza. Casele mari, cele noi fiind de-a dreptul impresionante, vorbesc despre o comuna foarte bogata. Nu mare ne-a fost surpriza sa aflam de la primarul asezarii, Vasile Juravle, ca de fapt oamenii nu sint prea bogati, confruntindu-se cu mari probleme in a-si procura cele necesare traiului, mai ales ca detin relativ mici suprafete de pamint si padure, ponderea mare a zestrei lor agricole, 4500 de hectare, fiind ramasa in teritoriul incadrat acum in spatiul Ucrainei. Din cauza acestei situatii, Straja este una dintre foarte putinele comune care nu are nici o palma de pamint ca rezerva. Tot datorita faptului ca aici este putin teren, faptul ca 36 de strajeni nu au putut intra in posesia unor loturi ce