Scaderea populatiei scolare are drept cauza, in primul rind, politicile educationale duse in anii de dupa 1989, si mai putin scaderea natalitatii sau alte fenomene pur demografice, se precizeaza intr-un raport al Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrative, intocmit la cererea ministrului Educatiei Nationale. Conform datelor raportului, ponderea elevilor in totalul populatiei tarii a scazut de la 24% in anul scolar 1989-1990, la numai 20,7% in anul scolar 1996-1997. Expertii SNSPA considera ca numarul de elevi a scazut, in ultimii opt ani, in mare masura din cauza deciziilor administrative si a unei anumite politici scolare. Astfel, in 1989, populatia scolara numara 5,5 milioane de persoane. Un an mai tirziu, aceasta se redusese cu aproape jumatate de milion de persoane, pentru ca in anii urmatori sa continue sa piarda intre 100 si 150 de mii de persoane. Fenomenul este departe de a fi uniform la toate nivelele de invatamint, se mai precizeaza in raport. Numarul elevilor cuprinsi in invatamintul primar este relativ constant, respectiv peste 90% din totalul copiilor avind 7-10 ani. In schimb, invatamintul gimnazial a suferit un regres spectaculos, in care rata bruta de cuprindere scolara a scazut de la 91,4% in 1990, la numai 86,4% in invatamintul obligatoriu, ceea ce inseamna ca o septime din populatia tinara a tarii nu termina nici macar invatamintul obligatoriu de opt ani. Cea mai drastica reducere a numarului de elevi a fost inregistrata in invatamintul liceal. Primul val de scaderi masive ale liceenilor a avut loc in anul scolar 1990-1991, cind numarul acestora s-a redus cu aproape 350.000 de persoane. In paralel, are loc o crestere spectaculoasa a numarului de studenti, prin extinderea invatamintului public superior si prin dezvoltarea exploziva a invatamintului superior privat. Numarul studentilor creste de peste doua ori in sapte ani de zile, in tim