Pagubele provocate de inundatii numai in judetul Bacau au fost estimate la 43 de miliarde de lei. Au fost distruse partial sau total zeci de poduri si podete, nenumarate portiuni de drum, sute de case au fost inundate sau chiar stricate, sute de hectare de culturi agricole au fost compromise. Guvernul a promis un ajutor, care se va ridica la citeva miliarde de lei. Citeva societati de constructii s-au angajat sa repare case si scoli gratis. Insa, situatia ar fi putut fi rezolvata mai usor, iar urmele dezastrului inlaturate rapid, daca oamenii si-ar fi asigurat casele, culturile agricole si animalele. Oamenii au sperat ca Dumnezeu ii va ocroti Toti sinistratii care au iesit in intimpinarea presedintelui Emil Constantinescu, marti, cind acesta a vizitat localitatile calamitate, au recunoscut ca nu si-au asigurat bunurile sau culturile. Ei s-au plins ca sint saraci si au sperat ca Dumnezeu ii va feri de nenorociri. Directorul ASIROM Bacau, Gheorghe Cirlan , ii considera vinovati si pe oameni, insa crede ca mare parte din vina apartine guvernului. In opinia lui Cirlan ar fi fost bine ca asigurarea pe cladiri sa ramina obligatorie. Decretul 471/1971 prevedea aceasta obligativitate pentru cladiri, culturi agricole si animale. Legea asigurarilor din 1995, care se aplica din 1 februarie 1996, stipuleaza ca aceste asigurari sint facultative si numai cea de raspundere civila este obligatorie. "Oamenii nu-si dau seama de necesitatea asigurarilor. De exemplu, dupa inundatiile din 1991 de la Livezi, Racaciuni, Cleja, Helegiu, Gura Vaii, Beresti Tazlau, am platit asigurari pentru case si alte bunuri, pentru ca oamenii erau atunci asigurati in mod obligatoriu. Desi au trecut prin astfel de evenimente, acum nu mai sint asigurati. Doar doi, trei in fiecare comuna" , ne-a declarat directorul Cirlan. Culmea este ca prima de asigurare nu este foarte mare la nici o societate. O astfel de