RENEL a depasit in prezent pragul legislativ al restructurarii sale, in urma aparitiei actelor normative care sparg monopolul electricitatii din Romania. Aceasta este insa numai o fata a monedei, pentru ca aplicarea efectiva a masurilor risca sa fie intirziata din cauza unor considerente de ordin social si politic. Din punct de vedere economic si financiar, sectorul energiei electrice si termice nu se inscrie pe aceeasi linie reformista, masurile anuntate si angajate de regie in ultimele zile incercind sa modifice un comportament al consumatorilor, mentinut si amplificat ani de zile. Regia de electricitate a functionat o buna perioada de timp ca o banca pentru industrie si ca un instrument de control, in domeniul social, al fortei de munca sau al combustibililor, vinzind sub costuri si intretinind o industrie falimentara. Problema ineficientei din sistemul energetic romanesc, unde cantitatea de energie consumata pentru realizarea a 1.000 dolari produs intern brut este de doua pina la patru ori mai mare fata de intensitatea energetica din tarile Uniunii Europene, este de notorietate. Randamentul net la livrarea energiei electrice este de 27%. Asta inseamna ca restul de 73% este combustibil ars degeaba, in conditiile in care pierderile din retelele de termoficare sint de peste 20%. Suma pe care RENEL o are de incasat de la datornici, 6.700 miliarde lei, reprezinta aproape 10% din blocajul financiar din Romania. Compania Nationala de Electricitate (CNE) RENEL este in situatia de a nu-si putea respecta obligatiile de plata catre bugetul de stat (peste 1.450 miliarde de lei la sfirsitul saptaminii trecute). Aceasta situatie a dus la blocarea conturilor fostei regii de catre Ministerul Finantelor. Un alt aspect este nevoia urgenta de investitii a RENEL (in medie, 1,2 miliarde de dolari anual). Din cauza capacitatilor de productie invechite si a lipsei investitiilor, eventu