Desi in Balcani au fost puse bazele unei Forte Multinationale, care ar avea ca scop asigurarea echilibrului in zona, se pare ca proiectul mai mult dezbina statele fondatoare decit ajuta la obtinerea unui consens. Divergentele aparute in legatura cu stabilirea Cartierului General al Fortei aduc pe pozitii de conflict tari care inteleg disputa drept una de prestigiu, sau cu potential de propulsare spre NATO: Turcia, Bulgaria, Grecia si Romania. Dintre toate, cea mai favorizata pare a fi Bulgaria, care beneficiaza, poate nu surprinzator, de sprijinul Statelor Unite. Despre Romania, din nou, nu se aude nimic. In urma unor negocieri intense, desfasurate in aproape toate capitalele balcanice, pe 26 septembrie, la Skopje, in capitala Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM), a fost semnat Acordul de creare a Fortei Multinationale de Pace in Sud-Estul Europei. La reuniunea de la Skopje au participat ministrii Apararii din Turcia, Italia, Grecia, FYROM, Bulgaria, Albania, Romania, precum si o serie de observatori din unele state membre NATO si din Slovenia, dintre acestia distingindu-se secretarul american al Apararii, William Cohen. Forta va putea fi disponibila pentru a fi angajata in prevenirea conflictelor si in alte operatiuni de sprijinire a pacii, sub mandat ONU sau OSCE, conduse de NATO sau de UEO, fara limitari geografice. Ministerul roman al Apararii va pune la dispozitia comandamentului unic al Fortei o brigada mecanizata, o alta de parasutisti, un batalion de misiuni speciale, un altul de transmisiuni si un detasament de transport aerian. Chiar daca semnarea acordului de formare a Fortei Multinationale pare un argument solid in favoarea colaborarii balcanice, eficienta acestei structuri este subminata de o serie de factori ce tin de axiomatica regiunii noastre. Transferarea vechiului conflict balcanic dintre Turcia, Grecia si Bulgaria in interiorul Fortei M