Interesele moderatilor UDMR sint, in esenta, identice cu cele ale celor denumiti radicali, gen Tokes sau Katona Adam, iar aceste interese sint ale maghiarimii luata ca intreg, trecind, deci, peste frontiere. Strategiile politice sint diferite, iar diferenta apare in practica. Acum, chiar daca unii ar putea considera drept o infringere decizia UDMR de a ramine in coalitie, chiar daca nu au obtinut mai nimic, politicienii maghiari stiu ca in politica, atunci cind exista resurse cu potential de a modifica decizia in sistemul politic, nu exista "a pierde", ci doar "a amina". Practic, rezultatele incapatinarii UDMR in a-si promova interesele in obtinerea Universitatii sint nule. Avind nevoie de o iesire din criza pe care a determinat-o sustinind, impotriva evidentelor politice, un proiect considerat inacceptabil de intreaga clasa politica romaneasca, Uniunea a acceptat, in lipsa demisiei lui Marga, o comisie. Comisie care are, aparent, rol de amortizor de socuri politice, in sensul ca le conserva pentru mai tirziu. Teoretic, acest organism propus de Ministerul Educatiei Nationale ar urma sa pregateasca documentele in vederea infiintarii Universitatii maghiaro-germane "Petofi-Schiller". Esenta problemei este ca pot fi pregatite, in orice cantitate, documente care sa preceada Universitatea maghiara, atit timp cit legea de infiintare a unei asemenea institutii nu exista. Desi gestul guvernului poate fi considerat expresia politica a masurilor duble - in care, pe de o parte, coalitia, sub infatisare de Guvern, decide una, dar tot aceeasi coalitie, de aceasta data in ipostaza parlamentara, refuza - UDMR da de inteles ca se lasa prinsa in joc. Totusi, se prea poate ca UDMR sa fi constientizat ineficienta masurii, dar, din interese mai mari decit politica maghiara in Romania, sa fi acceptat ceea ce parea a fi inacceptabil. Cel mai limpede a explicat cedarea politica a maghiarilo