Cioara lui Victor. Casa larga, cocheta, a generalului in retragere Victor Siminel. Eram acolo, din intamplare, cu matusa mea, printre multi alti invitati. Se vorbea de una, de alta, dar mie mi-a atras atentia - si nu numai mie - destainuirea generalului, om cultivat, zvelt, cu parul ca neaua. . "Eram...

Cioara lui Victor

Casa larga, cocheta, a generalului in retragere Victor Siminel. Eram acolo, din intamplare, cu matusa mea, printre multi alti invitati. Se vorbea de una, de alta, dar mie mi-a atras atentia - si nu numai mie - destainuirea generalului, om cultivat, zvelt, cu parul ca neaua.

"Eram elev intern in penultima clasa de liceu", povestea el. "Tatal meu era protopop, mama conducea doua gospodarii grele: una in comuna unde locuiam si alta - sus pe deal, la vie. Mare i-a fost mirarea mame mele, la sfarsit de iarna, cand a primit urmatoarea telegrama din partea mea: . Mama nu era genul de mama care sa nu-si ia in serios copiii, asa ca s-a prezentat la internat cu cutia de voiaj cilindrica, cu capac rotund, in care pusese prajituri si alte bunatati pentru mine. , m-a intrebat ea. , i-am raspuns si am condus-o la vestiarul meu. Am deschis cu grija usa si i-am spus: . Inauntru, pe unul din rafturi, statea o cioara cuminte, bolnava. , am incheiat eu dialogul nostru laconic. Am inchis usa vestiarului si ne-am privit in ochi, mama si fiul, ca pentru o decizie importanta. Dupa un timp de tacere, iubita mea mama mi-a depozitat pachetele aduse pentru mine, a golit cutia de palarii si mi-a spus: Eu stiam ca asa va fi, dar asteptam ca momentul acesta sa nu vina de la mine. Mama a ajuns cu bine acasa cu cioara invelita intr-un prosop. Cum a ingrijit-o pana la vacanta de Pasti, nu prea stiu, dar la sosirea mea acasa, timp de doua saptamani am fost nedespartiti, cioara si cu mine. Eu calaream si ea zbura deasupra mea, ca o mica binecuvantare de via