Attila Guitar Weinberger - un gradinar al bluesului. "Nu va lasati pacaliti! Nu inghititi toate kitschurile care va sunt servite zilnic". A venit toamna si bucurestenii se inghesuie, la sfarsit de saptamana, in cluburi. Boemia nu mai e cu mici si cu bere, ca pe vremea lui Caragiale. Ca in oricare club...
Attila Guitar Weinberger - un gradinar al bluesului
"Nu va lasati pacaliti! Nu inghititi toate kitschurile care va sunt servite zilnic"
A venit toamna si bucurestenii se inghesuie, la sfarsit de saptamana, in cluburi. Boemia nu mai e cu mici si cu bere, ca pe vremea lui Caragiale. Ca in oricare club din Londra, New York sau Paris, uiti de ploile reci de afara si din suflet, ascultand muzica de buna calitate, cu un pahar de vin sau de whisky in fata. Peste breasla cantaretilor din cluburile Capitalei, domneste, invaluit de mister, Big Boss A.G. - cum ii spun prietenii. Attila Guitar Weinberger - caci acesta ii este numele - poarta bluesul ca pe un fel de steag al celor ratacitori si, chiar daca a colindat America sau Germania, stie ca blues se poate canta la fel de bine si in New Orleans sau Memphis, ca si pe Gabroveni, in Bucuresti
Un pret prea mare pentru o chitara
- Ca in mai toate cazurile artistilor, probabil o copilarie destul de neobisnuita, sau, poate, indemnul parintilor, ti-au marcat drumul spre muzica. Care este cea mai frumoasa amintire din copilaria ta, A.G. Weinberger?
- Din copilarie nu am prea multe amintiri, pentru ca la varsta de 10 ani am trecut peste o boala care mi-a sters o buna parte din memorie. Am fost patru zile in coma, aproape eram cu un picior in lumea asta si cu unul in cea de dincolo, dar am avut noroc: ingerul meu pazitor, rugaciunile mamei si eforturile doctorilor (care nu-mi mai dadeau nici o sansa, revenirea mea parandu-li-se un miracol) m-au facut sa ma insanatosesc. Mama mi-a povestit apo
