Povesti simple despre oameni adevarati. Statuia vie din Chiscovata. (O lectie de optimism). Pentru un om sanatos, este de neimaginat cum reusesc sa supravietuiasca semenii nostri pe care boala ii priveaza de cele mai elementare drepturi: cel de a vedea, de a auzi sau a merge. Multi dintre orbi, surdo-...
Povesti simple despre oameni adevarati
Statuia vie din Chiscovata
(O lectie de optimism)
Pentru un om sanatos, este de neimaginat cum reusesc sa supravietuiasca semenii nostri pe care boala ii priveaza de cele mai elementare drepturi: cel de a vedea, de a auzi sau a merge. Multi dintre orbi, surdo-muti sau infirmi sunt, insa, adevarate modele de vointa si optimism. Este si cazul lui Ion Toader din satul Chiscovata, judetul Botosani, un batran de 70 de ani pe care un reumatism sever l-a condamnat sa traiasca de 50 de ani imobilizat pe burta. Departe de a fi marcat psihic de infirmitatea sa, perfect lucid si cu memoria intacta, batranul ne-a dezvaluit, la cei 70 de ani ai sai, stiinta de a te bucura de viata.
Pe Toader Ion l-am gasit intr-o caruta cu coviltir, in camp, pe pamantul lui, acolo unde isi petrece verile. Din omul care in tinerete a fost inalt si chipes, nu a mai ramas altceva decat o masa diforma de oase invelite intr-o piele aproape transparenta si livida. De slab ce este, oasele i se contureaza clar chiar si pe sub pledul destul de gros cu care este invelit. Asezat pe burta, cu o mobilitate stranie a gatului, el isi rasuceste capul mult spre spate pentru a vedea mai bine cine trece pe drum, una dintre bucuriile lui fiind sa vada oamenii care merg, se misca, traiesc. In rest, nu-si poate misca decat degetele de la maini. Nu poate sa-si intinda bratele in fata, ele au ramas rasucite spre spate, de parca i-ar fi crescut invers. Intr-un contrast izbitor cu inertia trupului, degetele sunt extrem de mobile, cu ele batranul