Si totusi, exista solutie: Lupta!. "Pensionarea nu trebuie gandita si simtita ca o drama". Stimata d-na Sanziana Pop, . Sunt profesoara-pensionara (de doisprezece ani). Cred ca momentul pensionarii este, in acelasi timp, inaltare si cadere. Inaltare - caci se ajunge la corolarul unei munci de-o viata p...
Si totusi, exista solutie: Lupta!
"Pensionarea nu trebuie gandita si simtita ca o drama"
Stimata d-na Sanziana Pop,
Sunt profesoara-pensionara (de doisprezece ani). Cred ca momentul pensionarii este, in acelasi timp, inaltare si cadere. Inaltare - caci se ajunge la corolarul unei munci de-o viata pentru care poti sa nu fii pe deplin multumit. Cadere - pentru ca incepe panta cealalta de viata spre inevitabilul neant. Dar desi am vazut in jurul meu drame sufletesti ca rezultat al acestui moment, marturisesc ca nu le-am inteles in totalitate. Nu vreau sa par lipsita de modestie, dar eu am asteptat momentul pensionarii cu multumirea celui care si-a facut din plin datoria. Si nu dupa cerintele unor programe (impuse de invatamantul de atunci), ci cu o daruire sufleteasca ce ma caracterizeaza ca profesor de literatura romana si universala. Apoi, chiar fizic, am simtit ca pensionarea (la cei 57 de ani) venea cu odihna binemeritata dupa o munca de treizeci si cinci de ani. Eram multumita la gandul ca-mi voi putea satisface dorintele mele sufletesti in mai mare masura ca pana atunci. Si asa a fost si este.
Pensionarea nu trebuie gandita si simtita ca o drama, chiar daca acum pensionarii se lupta din greu cu un venit foarte mic pentru necesitatea unui trai decent. Desi sunt unii - si stim noi care - ce-si numara pensiile in milioane. Si cred ca nu are nimic de-a face momentul pensionarii cu tranzitia.
Momentul istoric al Reformei si al tranzitiei trebuie sa fie gandit ca necesar. Numai asa ne vom putea aseza in randul tarilor civilizate la
