Biserica studentilor. In peisajul clasic, european, al Bucurestilor dintre cele doua razboaie, marcat de constructiile "imperiale" inaltate pe vremea regelui Carol I, Biserica Rusa reprezinta mai degraba o "bizarerie" arhitectonica, cu clopotnitele ei in forma de bulbi de ceapa, a...
Biserica studentilor
In peisajul clasic, european, al Bucurestilor dintre cele doua razboaie, marcat de constructiile "imperiale" inaltate pe vremea regelui Carol I, Biserica Rusa reprezinta mai degraba o "bizarerie" arhitectonica, cu clopotnitele ei in forma de bulbi de ceapa, acoperite de solzi aramii. Vecina cu sobra si impunatoarea cladire a Universitatii bucurestene, Biserica Rusa pare un personaj pitoresc din povestile cu Ivan Turbinca. O poveste care se prelungeste insa si in realitate, cu acelasi iz de "fantastic" si de "neasteptat". Biserica Rusa e azi Biserica studentilor ortodocsi
Un dar rusesc
Deoarece, in anii celui de-al doilea razboi mondial, toata arhiva a luat drumul Moscovei, istoricul constructiei se reconstituie astazi cu greu, din insemnari fragmentare, pastrate intamplator, in care pana si numele celor implicati apar jenant de incomplete. De pilda, este vorba de un ambasador, un anume Ghiers, care a obtinut din partea curtii imperiale ruse suma de 600.000 de ruble aur pentru edificarea unui locas de cult, rezervat ambasadei si comunitatii restranse ce gravita in jurul ei. Lucrarile au inceput in 1905 si s-au incheiat in 1909, fiind strict supravegheate de arhitectul rus Prevbrajenski. Cele sapte cupole au fost poleite cu foita de aur. Viscolele si ploile au spalat de mult acea stralucire pretioasa, in schimb, caramida falsa - placile de ceramica ce imita caramida si placheaza exteriorul in intregime, inclusiv turlele - si-a conservat neatins ocrul dulce, imbinat intr-o atat de fericita intalnire cu verdele-peruzea, albast
