Ultimul raport al comisarului Uniunii Europene, Hans Van der Broek, privind extinderea acestei organizatii a deschis, fara sa vrea, o cutie a Pandorei. Desi se stia faptul ca exista un grup al tarilor aflate in plutonul fruntas, format din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Estonia si Cipru, disputele au fost iscate prin nominalizarea acestora drept favorite clare pentru integrare. Faptul ca in raportul respectiv s-au facut diferentieri intre tarile europene foste comuniste, inclusiv intre tarile primului val, a fost, probabil, fitilul aprins catre o bomba ce poate aduce pagube foarte mari chiar tarilor membre ale UE. La citeva zile dupa prezentarea raportului lui Van der Broek, tarile din zona Marii Baltice au avut o reuniune la care au protestat ferm impotriva nominalizarii doar a Estoniei pentru acest prim val de integrare. In declaratia finala a fost mentionat faptul ca aceste tari ar fi dorit o nominalizare in bloc a tarilor baltice ex-sovietice, pentru a nu se crea tensiuni in regiune. Aproape in incelasi timp, Grecia a aruncat gaz pe foc, anuntind ca va bloca toate negocierile de aderare la UE a primelor tari de dupa Cortina de Fier daca in acest prim val nu va fi inclus si Ciprul. Considerata a fi un candidat excelent din punct de vedere economic, dar cu carente la nivel politic si diplomatic, din cauza divizarii sale, Ciprul este, probabil, calciiul lui Ahile in acest proces. Daca Ciprul intra in UE, atunci foarte probabil Turcia, care si-a depus si ea candidatura, isi va intoarce spatele de la organizatia economica a statelor europene, luind in calcul doar cooperarea mult mai stabila cu Statele Unite. Ori, pe fondul disputelor pentru drumul petrolului, dar si al eternei concurente economice intre SUA si Europa, acest lucru nu poate fi decit daunator pentru UE. In acest context tensionat, intilnirea la nivel inalt a Uniunii Europene de pe 12 decembrie se pro