Un comentariu al agentiei Mediafax Republica Moldova face parte din categoria statelor mici, cu un statut zonal incert si se afla intr-un spatiu politic aparte, cel al Comunitatii Statelor Independente, ce in majoritatea sa se afla inca sub fascinatia Rusiei, chiar daca aceasta nu il mai controleaza in totalitate. Ultimele evenimente din relatiile dintre Romania si Republica Moldova, confera acestora, privite din perspectiva istorica, caracterul de studiu de caz, in sensul in care, statele mici, oricit de mult si-ar dori acest lucru, nu isi pot permite sa promoveze o strategie politica. Destramarea URSS a insemnat pentru fosta republica socialista redescoperirea originilor culturale, anii 1991 - 1992 fiind marcati de entuziasmiul national, care facea ca perspectiva reunirii sa apara mai apropiata ca oricind. Izbucnirea conflictului din Transnistria, doar un segmentdin mecanismul "unional" perfectat de abilii politicieni rusi, a determinat o basculare catre Est a sistemului politic moldovenesc, acompaniata de o revenire la antiromanismul funciar, caracteristic elitelor politice de sorginte sovietica. Aceasta este perioada in care Republica Moldova, condusa de presedintele de atunci, Mircea Snegur, face o intoarcere politica de 180 de grade redescoperind brusc apartenenta la spatiul ex-sovietic. Lipsa de conditionalitate a Rusiei in a-si respecta angajamentele contractate, mai ale pe cele privitoare la retragerea trupelor din Transnistria, a facut ca perioada anilor 1994 - 1997, sa fie una de normalizare a relatiilor cu Bucurestiul, cuvintul pragmatism repetindu-se obsesiv in cadrul intilnirilor dintre Mircea Snegur si presedintii Romaniei. Perspectiva alegerilor prezidentiale din Moldova a dus, intr-un timp extrem de scurt, la decantarea optinunilor de politica externa din cadrul sistemului politic moldovenesc. Chiar daca cu termeni schimbati, situatia politica din Mo