A trecut aprope un an de cind ministrul Invatamintului, Andrei Marga, a inceput cea mai ampla reforma educationala din ultimii cinzeci de ani. Schimbarile preconizeaza sa demoleze vechile structuri reconstruind, caramida cu caramida, noul sistem de invatare. Reusitele MEN au fost recunoscute si in Raportul Comisiei Europene din acest an. Problema continuarii acestor reforme ramine, insa, lipsa fondurilor. Reforma invatamintului a inceput inca din ianuarie 1998, cind erau in toi concursurile pentru schimbarea inspectorilor generali scolari, a adjunctilor acestora, precum si a directorilor numiti interimar in functii. Dupa instalarea echipelor noi la conducerile institutiilor cheie, a venit rindul Ministerului Educatiei Nationale care a fost reorganizat dupa o noua organigrama. Pentru ocuparea posturilor din MEN au fost organizate 180 de concursuri prin care secretarii de stat, directorii generali, directorii simpli sau inspectorii au fost in mare parte inlocuiti. Pasul urmator a fost constituirea comisiilor care sa se ocupe de schimbarea planurilor de invatamint, punindu-se accentul pe rationament si mai putin pe capacitatea de memorare a elevului. Scolile, liceele si universitatile au facut un parteneriat cu agentii economici, administatiile locale, dar si cu celelalte institutii economice, administrative si culturale, pentru stabilirea unor noi liste de meserii cerute de piata fortei de munca. Ministerul Educatiei, inspectoratele scolare, dar si multe unitati de invatamint au fost dotate cu calculatoare si conectate la retelele internationale informationale. Elevii claselor l-V au inceput anul scolar dupa programe si planuri noi. Pentru prima data, copii au putut alege studiul anumitor discipline. Examenele au suferit si ele modificari. Bacalaureatul a devenit examen national, cu pondere la admiterea in invatamintul superior. Din 1999, examenul de capacitate, de la