In urma cu un an, nimeni nu se gindea ca invatamintul romanesc ar putea fi reformat aproape din temelii. Nivelul scazut al bugetului invatamintului, infrastructura deteriorata a unitatilor scolare, salarizarea derizorie a cadrelor didactice si rezistenta generala la schimbare recomandau invatamintul drept unul dintre domeniile in care reforma era aproape imposibil de realizat. Ministrul Invatamintului a dovedit, insa, ca reforma se poate face fara bani, si chiar se poate face bine. Andrei Marga, ministul Educatiei Nationale, a inteles ca sistemul educational ar putea fi salvat numai daca va fi reformat rapid, la toate nivelurile. Primele schimbari au fost facute chiar in minister, unde au fost inlocuite aproape 180 de persoane care nu au promovat concursurile pe post. Noile echipe au inceput redactarea altor planuri de invatamint si programe analitice pentru clasele I-V, urmind ca pentru ceilalti ani schimbarile sa se faca incepind cu anul scolar 1999-2000. In timp ce grupele de experti munceau sa reduca materia extrem de bogata in informatie de prisos, de multe ori prea savanta pentru virsta elevilor, alti specialisti pregateau examenul de bacalaureat. Liceenii au simtit primii semnele schimbarii Pentru prima data in istoria invatamintului romanesc, bacalaureatul a devenit examen national. Subiectele au fost difuzate prin intermediul televiziunii, astfel incit sa fie eliminate toate tentativele de frauda, iar comisiile de examinare au fost aduse din afara liceului organizator. Rezultatul a dovedit ca, prin noul sistem de evaluare, promovabilitatea a scazut de la 96,8 la suta, cit a fost in ultimele decenii, la numai 68 la suta. In opinia dascalilor, acesta este valoarea reala a elevilor si nu cea care a fost impusa artificial prin politicile educationale. Marile schimbari au putut fi constatate, insa, abia la 14 septembrie, odata cu inceperea noului an scolar. Pentr