Dl. Keith Hitchins este un învătat american preocupat cu predilectie, dacă nu chiar exclusiv, de istoria românilor. N-a voit, asemenea d-nei Catherine Durandin, să elaboreze un vast studiu de sinteză cuprinzînd întreg ansamblul evolutiv al fenomenului. Telul d-sale pare a fi examinarea unui fragment, poate cel mai interesant, si anume perioada evolutiei spre modernitate a României. Nu stiu dacă laboratorul d-lui Hitchins a pregătit mai întîi studierea istoriei românilor de la 1866 la 1947 si, apoi, a revenit spre origini, examinînd perioada de la 1774 pînă la 1866. Sigur e că, la noi, ordinea traducerii exegezelor d-sale a apărut în această formă inversată. Am comentat în 1996 exegeza privind perioada 1866-1947 si mă bucur că aceeasi editură, Humanitas, a publicat, în traducere românească, si cea dintîi perioadă din dezvoltarea României moderne. Să observ mai întîi că îndreptîndu-se spre un segment din această înclestată istorie(si ocolind ansamblul) dl. Keith Hitchins a optat pentru examenul aprofundat, fiecare dintre cele două cărti depăsindu-o în dimensiune pe cea a d-nei Catherine Durandin, avînd, fiecare, cîte 400 de pagini. Să adaug că autorul acestor cărti e un efectiv specialist în chestiunea transilvană, pe care a examinat-o în trei cărti de interes acut (Miscarea natională românească în Transilvania 1780-1840, apărută, în 1969, la Harvard University Press, Andrei Saguna si românii din Transilvania, apărută la aceeasi prestigioasă editură în 1977 (editia românească, cu titlul putin schimbat, e din 1995) si Ideea de natiune: românii din Transilvania. Faptul că lucrările acestui autor au apărut mai întîi în limba engleză, la edituri cu renume (cele două cărti despre istoria României moderne au apărut la Oxford University Press) face un serviciu într-adevăr de mare utilitate pentru cunoasterea fenomenului românesc în cercurile academice de specialitate din