•Filarmonica ieseana ne-a prezentat in ultimul concert simfonic, cel de vineri, 22 ianuarie, in colaborare cu Centrul Cultural German, un eveniment muzical deosebit, un program Johannes Brahms, simplu, neincarcat cu lucrari, care sa dauneze una alteia, asa cum, din nefericire, am avut de multe ori parte in sala de concerte, "Ion Baciu".
Cu toate circumstantele ingrijoratoare ale acestui concert - statutul inca needificat al Filarmonicii, aflate la cheremul unor edili total neinteresati de cultura sau faptul ca o buna parte a orchestrei, constituita in orchestra de camera, se mai afla inca intr-un exasperant de lung turneu european, inceput inainte de Craciun - simfonicul din 22 ianuarie a fost un moment bun al muzicienilor ieseni, animati, poate, si de energicul dirijor germna Dietrich Scholler Manno. Tinarul si carismaticul pianist Andreas Jetter, interpret al superbului Concert pentru pian in re minor de Johannes Brahms, am putea spune ca este " Ein tempo rubato pianist" asa cum ar fi numit in patria lui, adica un pianist ce interpreteaza cu prea multa fantezie lucrarile vechilor maestri. Dispunand de o tehnica remarcabila pentru varsta sa, Andreas Jetter a impresionat mai mult prin latura afectiva, prin trairile din plin exteriorizate - acel mult discutat si interpretat "feeling" - dar nu a reusit sa convinga, datorita deficientelor ritmice imprimate pe fondul tendintei fanteziste de abordare, inadmisibila in paginile partiturii lui Brahms. Andreas Jetter - un plin de surprinzatoare si inexplicabile inegalitati temperament german.
Factorul hotarator in reusita interpretativa a Simfoniei in Re major, una din complicatele partituri brahmsiene, l-a constituit, hotarat lucru, mobilitatea exemplara a intregului aparat orchestral in partea a doua a programului, mobilitate justificata in primul rand de energica prestanta a dirijorului germa
