Padurar In Padurea De Argint. La intrarea in Varatec, o tablita avertizeaza turistul ca intra in Padurea de Argint. Se spune ca Eminescu s-a inspirat din aceste locuri cand a scris "Calin. File de poveste": "De treci codrii de arama, de departe vezi albind, si-auzi mandra glasuire a pa...
Padurar In Padurea De Argint
La intrarea in Varatec, o tablita avertizeaza turistul ca intra in Padurea de Argint. Se spune ca Eminescu s-a inspirat din aceste locuri cand a scris "Calin. File de poveste": "De treci codrii de arama, de departe vezi albind, si-auzi mandra glasuire a padurii de argint". Padurea de argint este de fapt o padure de mesteceni. De mult, ea se intindea cat e lunca de mare, pana la soseaua spre Targu Neamt. Acolo incepea padurea de stejar, "codrii de arama" ai poetului. Venind de la Targu Neamt spre Varatec, Eminescu trecea prin padurea de stejar si vedea, de pe deal, padurea de argint.
Acum e iarna grea in padurile dintre Varatec si Agapia. Peste varfurile brazilor acoperite cu cusme de zapada, vantul suna din clopotei de cristal. De pe o stanca inalta, nea Vasile Tulbure, padurarul Ocolului Silvic Varatec-Agapia, scruteaza zarile cu binoclul, cautand o miscare in padurea inghetata. Ce vede, nu-l fericeste. Codrul e furat, animalele sunt omorate. Din casa lui, asezata intr-un luminis de padure, afla si stie tot. Faradelegea oamenilor care si-au pierdut frica de Dumnezeu si respectul pentru natura, dar si evenimentele din viata padurii care, dupa atatia ani de comuniune, si-a deschis pentru el toate tainele. Nea Vasile e frate cu codrul. Ii cunoaste faptura si sufletul, bucuriile si durerea, ii simte respiratia si ii asculta bataile inimii. Puii salbaticiunilor din padure cresc la un loc cu vacile padurarului si cu copiii lui. Asemenea unui autocrator, Vasile Tulbure si-a randuit in casa lui izolata de lume un univers care g
