La doi ani de la alegeri, Justitia nu s-a aliniat, inca, celorlalte doua puteri in stat, desi si acestea sint departe de o functionare eficienta. Reforma in justitie continua, dar judecatorii inca dovedesc ca pot apleca balanta in partea pe care ei o doresc, si nu intotdeauna cea corecta. Adesea, hotaririle lor au fost discutabile, iar unii dintre magistrati au creat tensiuni puternice in lumea politica, invocind presiunile la care sint supusi in unele dintre cazurile pe care le instrumenteaza. Pina in 1996, desi judecatorii erau inamovibili, iar procurorii fusesera declarati stabili, in mod vadit puterea judecatoreasca era subordonata politic, pe cind in prezent magistratii au demonstrat ca iau singuri hotaririle, multe decizii surprinzindu-l chiar pe ministrul Stoica, cel care a dorit ca Justitia sa fie independenta. Stoica spunea, la inceputul mandatului sau, ca "puterea judecatoreasca nu si-a redobindit statutul pe care-l merita", de a treia putere in stat, egala cu puterea legislativa si cea executiva. In opinia lui, "resursele oferite puterii judecatoresti au fost mult reduse" si acest lucru explica, la momentul respectiv, de ce Justitia nu a putut sa iasa din criza. Valeriu Stoica s-a dovedit insa cel mai eficient dintre toti cei care au detinut portofoliul Justitiei. El a pledat pentru accelerarea reformei juridice, pentru ca Justitia sa nu mai aiba rolul de "Cenusareasa", afirmind ca reforma poate fi facuta in functie de finante si ca "Justitia este in masura sa se autofinanteze", datorita taxelor pe serviciile publice. Poate ca revolta magistratilor si cea a detinutilor, din februarie 1997, a determinat Parlamentul sa fie mai receptiv la propunerile legislative ale Ministerului Justitiei. La scurt timp, a fost elaborat proiectul de modificare al Legii de organizare judecatoreasca, in baza caruia Ministerul Public s-a subordonat Ministerului Justitiei, Parch