•Timp de doi ani incheiati, Biserica Ortodoxa Romana (BOR) si guvernul crestin-democrat (PNTCD) au "convietuit" intr-o societate pentru care DEMOCRATIA CRESTINA continua sa ramana o necunoscuta.
A fost o convietuire pasnica, tulburata doar atunci cand IPS Bartolomeu Anania a incercat sa sugereze politicienilor fara Dumnezeu ca exista o "subtila" legatura intre Biserica si Politica. Au mai fost si momentele critice cauzate de problemele homosexualitatii si avortului si de diferendele patrimoniale dintre ortodocsi si greco-catolici. In rest, doua linii paralele: una a democratiei crestine, fara radacini in Rasaritul ortodox; alta a BOR, considerata de politologii occidentalizati drept "fundamentalista". Iata ca in ianuarie a.c., viata sociala a Romaniei a fost marcata de un eveniment aparte, supranumit "PACEA DE LA COZIA". Efectele acestui "armistitiu", in plan religios si politic, ar trebui sa puna pe ganduri BOR si guvernul crestin-democrat.
Un infractor la manastire
Sfanta Manastire COZIA (judetul Valcea) a fost aleasa de guvernantii crestin-democrati ca loc de negociere cu infractorul-terorist Cozma, liderul minerilor satanizati de ideologia PRM-PDSR si instigati de baptistul C.V.Tudor ca sa darame statul de drept. La o privire mai atenta asupra "Pacii de la Cozia" se va observa ca nici DEMOCRATIA CRESTINA, nici BOR nu au avut de castigat de pe urma incercarii de a-l recrestina pe liderul rebel. Doar in plan pur politic, statul de drept a fost oarecum salvat. In plan religios, BOR si politicienii crestini s-au trezit in fata unei probleme ignorata de o tara intreaga: recrestinarea minerilor PRM-izati din Valea Jiului.
"Smerenia" teroristului
BOR nu s-a opus initiativei de a se aduce un infractor-terorist sub tinda sfintei manastiri. S-a propus ca "moderator al talk-show-ului religios" tocmai pe fost