Spectator . Sorin Alexandrescu. "Sunt optimist. Am impresia ca s-au realizat progrese uriase in toti acesti ani". Pe fostul meu profesor, Sorin Alexandrescu, l-am reintalnit in eleganta si primitoarea librarie "Galeria Halelor" din Bucuresti, cu prilejul lansarii ultimului sau volum, Paradoxul roman...
Spectator
Sorin Alexandrescu
"Sunt optimist. Am impresia ca s-au realizat progrese uriase in toti acesti ani"
Pe fostul meu profesor, Sorin Alexandrescu, l-am reintalnit in eleganta si primitoarea librarie "Galeria Halelor" din Bucuresti, cu prilejul lansarii ultimului sau volum, Paradoxul roman. Cei treizeci de ani cat trecusera de la plecarea sa din tara disparusera, parca, si regaseam, cu bucurie si emotie, aceeasi caldura si generoasa camaraderie cu care Profesorul si-a fermecat intotdeauna studentii. "Exista un zid de care nu poti trece"
- Multi dintre cititorii revistei "Formula As" apartin unei tinere generatii, careia personalitatile culturale afirmate inainte de "89 ii sunt, practic, necunoscute. Cateva limpeziri sunt, deci, absolut necesare. La data emigrarii dvs. in Olanda, erati un cunoscut si foarte apreciat scriitor si profesor. De ce-ati plecat?
- Am plecat in 1969, in cadrul unui acord cultural - fusesem propus si invitat staruitor pentru a tine un curs de literatura romana. Cand, in 1975, s-a creat - in afara acordului - un post de conferentiar special pentru mine, m-am dus la Ambasada si le-am spus ca doresc sa raman cetatean roman, chiar daca nu mai aveam pasaport de serviciu. Schimbarea nationalitatii, care a insemnat si ruperea de tara, a survenit in 1986, cand functionarul olandez m-a si felicitat: "Nimeni n-a asteptat saptesprezece ani ca sa ne ceara pasaportul olandez. Detineti recordul pe tara!".
- Cum v-ati adaptat?
- Greu, ca sa nu spun deloc. Foarte greu te adapte
