În structura si în limbajul anunturilor publicitare ale ghicitoarelor, prezicătoarelor, vrăjitoarelor etc. se mai pot descoperi destule lucruri interesante. Pentru a sistematiza putin "domeniul de cercetare", as adăuga că reperelor deja discutate - nume, calitate ("profesie"), sursă a competentei (mostenirea harului) - li se adaugă alte informatii si argumente aproape obligatorii: spatiale (adresă, rază de actiune, călătorii, renume în afara granitelor, mediatizare etc.) si metodologice (instrumente, procedee, cazuri tratate).

Reperele spatiale completează repertoriul onomastic pe care l-am discutat în urmă cu o săptămînă. Adresa propriu-zisă apare rar, fiind mai ales inclusă în nume, în formula complexă de identificare: "Dafina din Ploiesti". Acest mod traditional de desemnare prin prenume si localitate apare si în prezentarea altui rol al anuntului - martorul, clientul recunoscător: "Mă numesc Marius din Bucuresti si vreau să-i aduc mii de multumiri vrăjitoarei Brătara". în rest, geografia e invocată pentru a sugera raza de actiune a prezicătoarei: "cea mai tînără vrăjitoare din Balcani", "Regina Magiei din România" etc. În anunturile mai elaborate, apare si toposul călătoriei în străinătate - de initiere, într-o variantă mai arhaică, sau de specializare, într-una modernizată. Scolile si strategiile sînt diferite, căci se invocă fie Orientul îndepărtat - China, India -, fie un destul de generic spatiu al modernitătii, Occident sau Europa ("cea mai solicitată ghicitoare, care a călătorit prin toată Europa", "a fost plecată în Europa"). în discret contrast cu imaginea oferită de presă a drumurilor europene - ipostaza banală a nomadismului, a clandestinilor riscînd repatrierea - în anunturi e vorba de participarea la concursuri, festivaluri, cursuri de specializare: "vrăjitoarea Ioana, venită de curînd din India de la Congresul Vrăjitoarelor