Vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania, prima tara majoritar ortodoxa in care va sosi un suveran al Bisericii Catolice dupa 1054, anul Marii Schisme, sugereaza ca in Europa barierele culturale nu sint eterne. In acelasi timp, pentru Romania, consecintele unui asemenea demers al sefului bisericii catolice, dominanta in lumea occidentala, sint favorabile, cel putin in planul imaginii. Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat, la sfirsitul acestei saptamini, invitatia Patriarhului ortodox roman, Teoctist, de a efectua o vizita in Romania si, potrivit agentiei italiene ANSA, Suveranul Pontif ar urma sa soseasca in Romania intre 7 si 9 mai. Prima vizita a unui Suveran Pontif intr-o tara majoritar ortodoxa vine dupa secole de animozitati intre adeptii catolicismului si cei ai ortodoxismului, centrele crestine istorice. Simultan, vizita Papei intr-o tara ortodoxa da o lovitura puternica teoriilor segregationiste pe criterii culturale, iar surse din MAE au apreciat chiar ca vizita demonsreaza ca "argumentele privind existenta unei linii de demarcatie in Europa, intre lumea catolica si cea ortodoxa sint invinse". Ratiunile pentru care Sfintul Scaun a acceptat vizita in Romania tin, in principal, de caracterul ceva mai maleabil al ortodoxiei romane, spre deosebire de cel pravoslavnic, ca si de numarul important, peste un milion, de credinciosi catolici, cel mai semnificativ din tarile estice, majoritar ortodoxe. "Interesant este", afirma un specialist in politica externa, "ca Papa a acceptat ca vizita sa se desfasoare numai in Capitala, si nu si in anumite zone ale tarii cu majoritate catolica sau greco-catolica". Oficialii romani au incercat, in repetate rinduri dupa caderea comunismului, sa-l aduca pe Suveranul Pontif in Romania, dar Biserica Ortodoxa Romana (BOR) a considerat, mult timp, ca o asemenea initiativa este "inoportuna". Atit Ion Iliescu, cit si Emil Constantinesc