N-A TRECUT prea mult timp de cînd un judecător inamovibil, dl Dinu Marin, l-a condamnat pe Miron Cozma pentru tulburarea linistii publice. Între timp, autorul acestei sentinte a demisionat, optînd pentru avocatură. Recursul Parchetului a ajuns la Curtea Supremă de Justitie unde trei judecători, tot atît de inamovibili ca si fostul lor coleg, l-au condamnat pe Miron Cozma la 18 ani de închisoare. Diferenta e uriasă, dar fostul judecător Dinu Marin s-a plîns, printre altele, că a avut de judecat de unul singur o cauză atît de dificilă precum rolul lui Miron Cozma în mineriada din ^91. La Curtea Supremă s-au ocupat de acest caz, repet, trei judecători inamovibili care au dat sentinta stiută.
Nu-mi permit să fac speculatii asupra asa-numitelor presiuni politice care se fac asupra justitiei de la noi. Am foarte mari îndoieli, totusi, că judecătorii Curtii Supreme s-au lăsat pistonati politic în sentinta pe care au dat-o.
S-a scris în presă că sentinta acestei Curti a venit suspect de repede după mineriada condusă de Miron Cozma. Dar, la fel de bine se poate spune că mineriada a avut loc înaintea sentintei care urma să fie pronuntată la Curtea Supremă.
Înaintea sentintei, legal vorbind, Miron Cozma mai putea trage nădejde că îsi va recăpăta conditia de lider acceptat al minerilor la diferite negocieri. După condamnare, situatia s-a schimbat radical, cel putin din punct de vedere legal. În prezent, Cozma e o persoană care nu-i mai poate reprezenta pe mineri în conditii legale. Asta face ca minerii care se vor reprezentati de el să treacă, informati sau nu, într-o ilegalitate care nu mai are nimic comun cu revendicările sindicale. Acestea fiind faptele, există, cum s-a văzut, teama că procesul lui Cozma ar putea duce si la aparitia altor procese de acelasi fle. Astfel că reactiile minerilor din Valea Jiului si nu numai de acolo, prin
