Asociatia Bancilor Comerciale din Bulgaria (ABCB) constata, intr-un comunicat oficial la 1 martie 1996, ca "panica financiara este precum poluarea mediului- indiferent cine o genereaza, ea priveste pe toata lumea - nu numai pe depozitori si banca lor". Declaratia venea doar la o zi dupa ce Banca Nationala a Bulgariei facea un plan de nationalizare a Bancii Vitosha pentru Credit Agricol, cu scopul de a "pune capat panicii existente, prin plata tuturor sumelor datorate". Criza bulgara, devenita ulterior faimoasa si in Romania, isi lua avintul. Falimentul a 15 banci in 1996, devalorizarea levei de la 72 la dolar in ianuarie 1996 la 3000 la dolar pina in ianuarie 1997 - de 41 de ori -, o inflatie de 452% in 1996 si de 579% in 1997, o scadere a PIB de 10,9% in 1996 si de 4,8% in 1997, decuplarea de la sistemul economic mondial, scaderea drastica - pina la un nivel de consum mediu de 15 dolari lunar - a niveluluI de trai, plus o criza politica prelungita - toate acestea au fost rezultatele unei crize incepute in si cu sistemul financiar-bancar. Scenariul, odata ce a avut loc, pare foarte simplu. O parte semnificativa din PIB, sub forma economiilor populatiei si fondurilor de rulaj ale firmelor, este depusa la banci. Bancile, dintre care cele mai mari si "sigure" pentru o populatei obisnuita cu un stat omnipotent sint cele de stat, imprumuta acesti bani industriei de stat, pe care guvernul socialist, aflat la putere la Sofia din 1994, vrea cu tot dinadinsul sa o sustina, din motive pe care Ion Iliescu ni le-a expus in nenumarate rinduri. Daca aceste afirmatii vor fi parut deja stereotipuri de dreapta si la bulgari, Emil Kyulev, co-presedinte al ABCB, aducea, in ianuarIe 1996, lucrurile mai aproape de meandrele concretuluI: "(...) intreprinderilor de stat li se da ordin sa nu-si mai plateasca datoriile" catre bancile private; "directorii sint obligati sa mute conturile firme