Una dintre cele mai tinere galerii de artă, Galeria Bancorex, a intrat abrupt, în absenta ezitărilor si a complexelor de început, în circuitul artistic bucurestean. Chiar dacă pînă acum, din seria de expozitii pe care le-a organizat, nu se poate deduce un program bine articulat, nu este mai putin adevărat că artistii au fost selectati riguros, fără bîjbîieli si fără entuziasme de paradă care, întotdeauna, suprapun complexe propagandistice si tot felul de amatorisme, camuflate mai convingător sau mai stîngaci. Că selectia a fost riguroasă o dovedesc chiar numele celor care au expus pînă acum: Gheorghe Iliescu-Călinesti, Sorin Ilfoveanu, Aureliu Răzvan Ionescu, grupul Crinul - compus din Valentin Boboc, Cătălin Burcea, Francisc Chiuariu, Marian Maria si Alfred Rece -, una dintre cele mai consecvente si mai dinamice grupări din ultimul deceniu, si lista nu este epuizată, iar absenta bîjbîielilor si a entuziasmelor de circumstantă poate fi si ea demonstrată usor. Pentru că primul semnal pe care îl lansează amatorismul în materie de programe expozitionale si de curatoriat propriu-zis este fascinatia în fata notorietătii de budoar. Prin budoar întelegîndu-se, de această dată, penumbrele fostelor cabinete de propagandă si ale altor laboratoare de partid în care se construiau artistii de curte si gloriile oficiale. După criteriile derivate dintr-o astfel de perceptie, inventarul se constituie aproape spontan. El îi include pe Sabin Bălasa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac si pe încă vreo cîtiva, din acelasi esalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că n-a arătat vreo slăbiciune specială pentru acest segment al fenomenului artistic national, intrat în stereotipia perceptiei publice, cu precădere la nivelul ei semidoct, asemenea unui produs folcloric, dar nu s-a lăsat sedusă nici de alte variante ale mitologiei noastre artistice, mai m