Consilierii locali au trimis o scrisoare presedintelui tarii, prin care il roaga sa intervina pentru reinfiintarea judetului Falciu. Actiunea ar costa cit bugetul pe un an al judetului Vaslui. Documentele istorice arata ca "Tinutul Falciului" figura ca unitate administrativa incepind din secolul al XV-lea. "La 1421, domnitorul Alexandru cel Bun s-a intilnit cu un diplomat francez la Cozia, in Tinutul Falciului", se arata in "Cronica cea veche a Moldovei", scrisa intre anii 1466-1566 de calugarii de la Manastirea Putna si publicata de BP Hasdeu. "Moldova, la sfirsitul secolului al XV-lea, avea 24 de tinuturi. Tinutul Falciu, in care Falciu este un tirgusor destul de frumos, asezat pe Prut, ca aici a fost cindva scaunul taifalilor", a scris Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei". In 1803, dintr-o statistica a vremii, constatam ca Moldova avea 20 de tinuturi, cu 94 de ocoale. Tinutul Falciu cuprindea 5 ocoale: Podoleni, Crasna, Mijlocul, Rosiestii si Prutul. In urma razboiului ruso-turc din 1828, care se incheie prin Pacea de la Adrianopol, Principatele Romane ramin sub ocupatie ruseasca pina in 1834, cind revin Imperiului Otoman. In 1832, prin Regulamentul Organic, Husiul devine "capitala de tinut", cu: "ispravnicie, judecatorie, eforie scolara, unitate militara, centru posta etc". Dupa razboiul de independenta, Tinutul Falciului ramine fara o parte din Ocolul Prutului, care trece la Basarabia. "Constitutia din 1886" prevedea ca "teritoriul Romaniei este impartit in judete, plasi, comune, sate". Se formeaza astfel judetul Falciu, cu resedinta la Husi, unde sint numiti un prefect si un subprefect. Prefectura a fost amplasata pe strada G. Teleman, unde se afla actualul Muzeu municipal Husi. Judetul Falciu a avut o suprafata de 2.258 kmp si era format din 149 de localitati, din care 3 orase: Husi, Raducaneni si Falciu. Intr-o statistica, intocmita in 1938, se arata ca