Am scris în ultima vreme despre cîteva cărti de istoriografie românească elaborate de istorici străini. Acesti exegeti, interesati de fenomenul românesc, aduc în investigatiile lor nu numai alte, mai potrivite, metodologii dar o altă perspectivă, evident mai detasată si cîteodată comparatistă, care schimbă liniile si suprafetele. Rezultatele sînt, adesea, mai bune decît cele obtinute de istoricii români, chiar dacă, acestia, din străinătate, nu lucrează pe izvoare primare, selectate si interpretate critic, ci pe cele puse la dispozitie de istoricii din tară si chiar pe cărtile lor. Dl Stephen Fischer-Galati este unul dintre acesti istorici din străinătate permanent interesat de fenomenul românesc. De fapt, d-sa e născut în România, a făcut aici liceul si a plecat în S.U.A., a studiat istoria a devenit profesor la importante universităti din tara de adoptie (Este exact cazul Irinei Livezeanu, autoarea cărtii Cultură si nationalism în România Mare. 1918-1930, apărută mai întîi în S.U.A., în limba engleză si tradusă anul acesta de Editura Humanitas.). Cartea d-lui Stephen Fischer-Galati, România în secolul al XX-lea a apărut la Columbia University Press în 1970, a avut parte de o a doua editie în 1991 si a fost, pentru cei care voiau să se informeze sau să se specializeze în problemele românesti, timp de peste două decenii, singura sinteză în englezeste valabilă. Serviciul adus României, pe această cale, a fost si rămîne imens. Acum, după această carieră de prestigiu, dl Fischer-Galati îsi publică lucrarea de sinteză în limba română. E un act de curaj dar si un real, binefăcător serviciu.

Să remarc, mai întîi, titlurile publicistice atrăgătoare si de mare impact, ale capitolelor, cum ar fi "Lada de zestre", "Logodna cu traditia", "Mariajul cu traditia", "Divortul de traditie", "Recăsătoria cu traditia", "Nunta de argint". Aceste titluri de cap