În sens propriu, creatorul lui Murti-Bing este, desigur, romancierul polonez St.I. Witkiewicz, în romanul Nesatul, din 1932. Personajul cu acest nume este un filosof mongol care a găsit solutia transmiterii conceptiei sale despre lume prin ingurgitarea unor pilule. Intelectualul care lua o astfel de pilulă înceta să mai fie adeptul artei formaliste si abstracte, îsi pierdea interesul pentru sex si droguri si, dintr-un anxios, destrăbălat si paranoic, devenea un autor sănătos, senin si popular, preocupat de viata maselor largi. Două decenii mai tîrziu, Czeslaw Milosz a folosit murti-bingismul ca o metaforă capabilă să explice convertirea scriitorilor polonezi de după război la comunism. Cartea este celebră si a apărut recent si în traducere românească la Humanitas: Gîndirea captivă. Desi publicată în 1953, după plecarea lui Milosz din Polonia, nu si-a pierdut deloc frumusetea si puterea de convingere. Pare a avea vîrsta cărtilor lui Havel sau Michnik din deceniile 8 si 9. Contemporaneitatea ei ne sochează, la zece ani de la revolutiile anticomuniste. Din aceste ratiuni, merită o discutie amplă. O voi face eu însumi într-o anumită împrejurare, nu peste mult timp. în aceste însemnări, mi-am propus să relev un singur aspect.

Referindu-se, pe urmele ciudatului roman al lui Witkiewicz, la cauzele convertirii scriitorilor, Milosz acordă un spatiu larg stării de spirit a intelectualilor burghezi din Polonia anilor '30. Acestia ar fi fost, cu putine exceptii, dezabuzati, lipsiti de idealuri, sterili în formalismul lor care-i tine departe de marele public si profund anticapitalisti. în bună măsură, regăsim aprecieri asemănătoare si cu privire la intelectualii români ai epocii. Nu mă mai îndoiesc că si în celelalte tări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta si de la stînga, de majoritatea intelectualilor umanisti. Filosof