Stimată Redacţie,

În nr. 315 aţi publicat, sub titlul "Un model?", o scrisoare expediată de mine. Vă mulţumesc, mai ales că, poate, aţi riscat publicînd asemenea rînduri mult diferite de "tonul" general al Rev. Dilema. În nr. 317 a apărut şi o "replică", cea a D-lui C. Popescu, care însă, în cel mai intolerant mod, mă trimite, pur şi simplu, la azilul de nebuni. Cum şi D-voastră mi-aţi "replicat" în chiar textul publicat sub semnătura mea, mă simt obligat să dau un răspuns.

Reiau, foarte pe scurt, ceea ce spuneam în prima parte a scrisorii: Occidentul constituie, astăzi, un Model pentru noi, ceva aproape perfect. Scopul nostru general e să construim o societate asemeni celeia din Vest. Nimic rău în toate acestea şi nu împotriva acestei tendinţe mă situez eu. Ceea ce reproşam în rîndurile acelea era lipsa îndrăznelii intelectualilor români de a se îndoi măcar de perfectibilitatea sistemului politic, social şi economic occidental. Aminteam de disputa creată în jurul articolului (şi apoi al cărţii) lui Fukuyama, "Sfîrşitul istoriei". Prin aceasta apreciam disputele veritabil intelectuale din Occident (deşi, şi acolo, destul de rare), pentru a accentua letargia noastră actuală din planul ideilor. Credeam că nu e greu de observat că mă plasam, prin acest "reproş", în planul pur ideatic, propriu intelectualilor. Plan în care, afirmam subliniat, "nu economicul are însemnătate". Orice sistem filosofic veritabil (de la Platon la Hegel), orice mare religie (de la budism şi islamism la creştinism) afirmă clar acest adevăr. ("Nu vă adunaţi comori pe pămînt, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta" ­ Matei 6, 19-21). Doar "filosofiile" materialiste, în grosolănia lor, or