Niciodata, pina acum, FMI nu a venit la Bucuresti mai devreme decit isi programase. Dimpotriva, nu o data, daca nu cel mai adesea, delegatiile Fondului soseau cu ceva intirziere, sau chiar nu veneau deloc. Si, cu toate acestea, nu era nimic de reprosat celor de la FMI. La urma urmei, autoritatile romane au fost si sint responsabile pentru neindeplinirea criteriilor de performanta pe care singure s-au angajat sa le respecte. De aceasta data insa, Zervoudakis a sosit in Romania cu aproape o luna mai devreme. Semn ca guvernul roman isi face, silitor, temele pe care le-a lasat singur restante, dar si ca nu acesta este criteriul unic care ii indeamna pe finantistii lumii sa se grabeasca in a ajunge la Bucuresti. Foarte posibil, exista o alta ratiune, care dubleaza interesul Romaniei in a obtine citeva sute de milioane de dolari de la Fond (bani cu care, si asa, nu se poate restructura o economie) si cel al FMI, de a finanta o economie in cadere. Probabil ca undeva, intre statele care sustin financiar Fondul, s-a produs un declic, care a inclus si tara noastra in seria celor care trebuie tratate ceva mai mult decit din prisma unor calcule economice reci. Graba FMI in a continua negocierile cu Romania poate fi interpretata ca un semn ca statele care au ceva greutate la Fond, cel putin in ceea ce priveste cota de participare si numarul voturilor aferente, sint interesate in a trimite dolari in Romania. Si poate ca nu intimplator, statele care au astfel de greutate si care decid politicile financiare ale Fondului sint in marea lor majoritate implicate in bombardamentele din Iugoslavia. Faptul ca tarile NATO detin exact 49,98 procente din voturile in board-ul FMI poate fi un indiciu ca FMI se grabeste a finanta Romania si din considerente de ordin de strategie de securitate europeana. Ca in spatele vizitei lui Zervoudakis se afla, probabil, interesul NATO de a preveni extinder